ACORDAREA MATERIALELOR

IGIENICO-SANITARE

 

       Definitie: Materialele igienico-sanitare sunt mijloace de igiena individuala (sapun, unguente, perii de unghii, pasta si periuta de dinti, prosoape/lavete, etc.) utilizate pentru prevenirea bolilor profesionale.

       Cum se acorda materialele igienico-sanitare?

-       In mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori;

-       Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca si pe baza caracteristicilor sanitare ale locurilor de munca.

 

 

CARACTERISTICILE LOCURILOR DE MUNCA PENTRU CARE SE ACORDA MATERIALE IGIENICO-SANITARE

 

       Procese de munca ce au loc in conditii de contact direct cu:

          - unele substante toxice care nu au actiune iritanta cutanata, dar pot patrunde in organism prin piele;

       Manipularea si prelucrarea materiilor infectate:

          - prelucrarea materiilor prime de la animale – par, lana, oase;

          - personalul medico-sanitar;

          - personalul veterinar, ingrijitori de animale;

          - vidanjori, gunoieri

          - personal din statiile de epurare.

       Procese de munca ce se desfasoara in conditii de contact cu praf:

          - care produc murdarirea mainilor;

          - care produc murdarirea mainilor si corpului.

       Locuri de munca in care sunt prezente noxe chimice sau pulberi care pot patrunde in organism pe cale respiratorie.

        Procese de productie care necesita un regim sanitar special:

         - legate de fabricarea si manipularea produselor alimentare;

         - legate de productia materialelor sterile.

        Procese de munca ce au loc in conditii de contact direct cu unele substante iritante asupra pielii:

         - contact cutanat permanent cu acizi reactivi sau cu materii corozive;

         - contact cu produse de distilare a huilei, petrolului si sisturi bituminoase (smoala, asfalt, gudron, parafina);

         - contact direct cu alte substante iritante cutanate (coloranti, crom, uleiuri minerale).

        Procese ce se desfasoara in conditi de degajare de praf:

         - cu degajare medie de praf (turnatorii, ind. materialelor de constructii, ind. inului si canepii, ind. sticlei, polizoare);

         - cu degajare mare de praf (macinare si cernere carbuni, fabrici de ciment, ipsos, sablaj, munca in subteran);

         - degajare si contaminare excesiva de praf (fabricarea si manipularea negrului de fum).

 

 

ALIMENTATIA DE PROTECTIE

 

       Cum se acorda alimentatia de protectie?

-       In mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori persoanelor care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru;

-       Cantitatile, precum si locurile de munca ce impun acordarea acesteia se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca si pe baza caracteristicilor sanitare ale locurilor de munca.

 

 

PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA ACORDARII ALIMENTATIEI DE PROTECTIE

 

       Alegerea unor alimente care, prin continutul lor in substante nutritive, pot completa o ratie calorica insuficienta sau incorecta.

       Se va urmari ca alimentele acordate sa asigure elementele necesare proceselor de conjugare a noxelor chimice in vederea eliminarii lor din organism.

       Se va urmari ca alimentele acordate sa asigure pastrarea structurii si functionalitatii organelor si sistemelor mai sensibile la agresivitatea agentului nociv din mediul de munca (ficat, rinichi, sistem nervos, etc.)

 

 

 

 

 

CRITERII DE ACORDARE A
ALIMENTATIEI DE PROTECTIE

 

       Expunere la metale toxice (plumb, mercur, crom, cadmiu, nichel), pulberi agresive;

       Expunere la solventi organici hepatotoxici;

       Expunere la gaze iritante pulmonare;

       Expunere la microclimat cald nefavorabil.

 

 

NOXE CHIMICE

 

        Definitie: Factori de natura chimica, ce pot constitui surse generatoare de accidente de munca sau imbolnaviri profesionale.

       Se pot utiliza ca mijloace de munca sau obiecte ale muncii supuse unor utilizari, prelucrari, operatii de transport.

        Exemple: - gaze, vapori, aerosoli toxici;

                       - gaze, vapori, aerosoli caustici;

                       - pulberi in suspensie in aer;

                       - gaze, vapori inflamabili;

                       - gaze, vapori explozivi;

                       - pulberi pneumoconiogene.

      Substantele toxicePentru prevenirea imbolnavirilor profesionale este obligatorie respectarea limitelor stabilite pentru concentratiile admisibile de substante toxice si pulberi in atmosfera zonelor de munca.

      Valoarea limita de expunere profesionala (VLMO) limita mediei ponderate in functie de timp a concentratiei unui agent chimic in aerul zonei in care respira un lucrator, pentru o perioada de referinta specificata, pentru 8 ore sau pentru un termen scurt de maximum 15 minute. Valorile limita obligatorii nationale de expunere profesionala ale agentilor chimici in atmosfera zonei de munca sunt stabilite in HG 1218/2006.

       Valoarea limita biologica (VLBO) limita maxima tolerata de om a unei substante din mediul de munca astfel incat starea de sanatate a celui expus sa nu fie alterata.

 

 

 

 

 

SUBSTANTE PENTRU CARE S-AU STABILIT INDICATIVE CE ACCENTUEAZA PERICULOZITATEA LOR

 

       Substantele cu indicativul pCpotential cancerigene si /sau mutagene.

       Substantele cu indicativul Cau actiune cancerigena si /sau mutagena.

       Se va verifica clasificarea ca substanta cancerigena si/sau mutagena, conform definitiei agentului cancerigen si, respectiv, agentului mutagen din HG 1093/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca, in scopul aplicarii corecte a art. 3 din hotarare.

       Substantele cu indicativul Fpfoarte periculoase, expunerea la aceste substante trebuie practic exclusa.

       Substantele cu indicativul P (piele) – pot patrunde in organism prin pielea sau mucoasele intacte. Indicativul P nu se refera la substantele care au numai o actiune locala de tip iritativ.

 

   

      

ZGOMOTUL

 

       Caracteristicile fundamentale ale unui zgomot:

        - nivelul in decibeli

        - continutul in frecventa

        - durata totala si variatia nivelului de timp.

 

       Tipuri de efecte ale zgomotului asupra executantului:

        - Efectul de mascarecand sunt emise mai multe sunete simultan, cel mai intens impiedica perceperea celorlalate pe celelalte;

        - Oboseala auditivacresterea temporara a pragului de perceptie a sunetului la frecventa de 4000 Hz;

        - Surditatea profesionala;

        - Tulburari generale ale functiilor organismului uman (obosealacel mai frecvent simptom);

        - Efecte asupra functiei vizuale.

 

 

REDUCEREA ACTIUNII NOCIVE A ZGOMOTULUI LA LOCURILE DE MUNCA

 

       Masuri tehnice:

     - masuri de combatere a zgomotului la sursa (dispozitive atenuatoare speciale pentru ET);

     - masuri de izolare a surselor de zgomot (amplasarea de ecrane fonoizolante; carcasarea fonoizolanta a ET);

     - masuri de combatere a zgomotului la receptor (izolarea personalului care lucreaza in zone zgomotoasecabine fonoizolante)

 

       Masuri organizatorice:

     - instruirea lucratorilor privind riscul expunerii la actiunea zgomotului si modul de utilizare a EIP impotriva zgomotului (exercitii practice);

     - examinarea starii auzului lucratorilor de la locurile de munca cu nivel de zgomot ridicat (la angajare si periodic);

     - stabilirea programului de lucru pe posturi de munca in functie de durata expunerii la zgomot.

 

 

SEMNALIZAREA RISCURILOR LA LOCURILE DE MUNCA

 

        In cadrul activitatii de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa stabileasca zonele care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, tipul de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor HG nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si sanatate la locul de munca.

        Lucratorilor trebuie sa li se asigure o instruire corespunzatoare in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si sanatate la locul de munca, in special sub forma unor instructiuni precise.

        Instruirea trebuie sa cuprinda semnificatia semnalizarii, precum si comportamentul general si specific ce trebuie adoptat.

 

 

 

CULORILE DE SECURITATE

 

       ROSU = semnificatie:

       semnal de interdictie (atitudini periculoase),

       pericol - alarma (stop, oprire, dispozitiv de oprire de urgenta; evacuare),

       identificarea si localizarea materialelor si echipamentelor de prevenire si stingere a incendiilor

         - interzicerea de a efectua anumite operatii;

         - oprirea de a intra intr-un anumit loc;

         - interzicerea de a intra cu foc deschis intr-un anumit spatiu;

         - interzicerea de a atinge conductoare electrice.

 

       GALBEN / GALBEN ORANJ = semnificatie:

       Semnal de avertizare (atentie, precautie, verificare)

         - semnalizare de riscuri (incendiu, explozie, radiatie, riscuri chimice);

         - semnalizare de praguri, denivelari, obstacole.

 

       ALBASTRU = semnificatie:

       Semnal de obligatie (informare, obligativitate; comportament sau actiune specifica)

         - obligativitatea de a purta EIP;

         - informare asupra posturilor telefonice, tablourilor electrice.

         !!! Se considera culoare de obligativitate cand este folosita impreuna cu un cerc.

 

       VERDE = semnificatie:

       Semnal de salvare sau de prim ajutor

          - indicarea de cai de evacuare, iesiri de salvare usi, cai de acces,

            echipamente, posturi, incaperi;

          - posturi de prim-ajutor

2.  Situatie de securitate (siguranta) – revenire la normal